{"id":12560,"date":"2021-11-04T13:30:24","date_gmt":"2021-11-04T13:30:24","guid":{"rendered":"https:\/\/kilkennycastle.ie\/bailiuchan-phictiur-ormonde\/"},"modified":"2021-12-23T20:07:15","modified_gmt":"2021-12-23T20:07:15","slug":"bailiuchan-phictiur-ormonde","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/bailiuchan-phictiur-ormonde\/","title":{"rendered":"Baili\u00fach\u00e1n Phicti\u00far Ormonde"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;]<\/p>\n<h1>Baili\u00fach\u00e1n Phicti\u00far Ormonde<\/h1>\n<p>Baineann sc\u00e9al bhaili\u00fach\u00e1n picti\u00fair Ormonde le sc\u00e9al ceannach\u00e1in agus d\u00edolach\u00e1in, baili\u00fach\u00e1in agus scaipthe, ar feadh ceithre ch\u00e9ad bliain. I go leor beala\u00ed, l\u00e9irigh rath\u00fanais an bhaili\u00fach\u00e1in picti\u00fair na cinn a bh\u00ed ag clann Ormonde. Go ginear\u00e1lta, is f\u00e9idir an sc\u00e9al a insint i gceithre chuid: ceannach\u00e1n sa seacht\u00fa haois d\u00e9ag, d\u00edolach\u00e1in san ocht\u00fa haois d\u00e9ag, agus ina dhiaidh sin tr\u00e9imhse ag cur feabhais ar an saibhreas a d\u2019eascraigh i n\u00edos m\u00f3 ceannach\u00e1in, agus ar deireadh, sa fichi\u00fa haois, d\u00edolach\u00e1n deiridh agus athshl\u00e1n\u00fa p\u00e1irteach.<br \/>Rinneadh taighde forleathan sa bhaili\u00fach\u00e1n go ginear\u00e1lta, agus feictear d\u00e1 bharr, c\u00e9 go raibh cuid mhaith de na picti\u00fair an-t\u00e1bhachtach iontu f\u00e9in, baineann t\u00e1bhacht idirn\u00e1isi\u00fanta leis an mbaili\u00fach\u00e1n suntasach sin toisc go raibh s\u00e9 f\u00f3s in eagar ina \u00e1it d\u00fachais \u00f3n t\u00fas. Is cuid th\u00e1bhachtach \u00e9 le oidhreacht eala\u00edne stairi\u00fail na t\u00edre seo.<br \/>T\u00e1 sc\u00e9im ginear\u00e1lta an phicti\u00fair crochta sa D\u00e1nlann Picti\u00fair bunaithe go scaoilte ar an gcrochadh nao\u00fa haoise d\u00e9ag de r\u00e9ir l\u00e9irithe i ngrianghraif \u00f3 bhaili\u00fach\u00e1n Lawrence (NLI \u00c1tha Cliath) glactha ag t\u00fas na fichi\u00fa haoise.<br \/>Le linn na nao\u00fa haoise d\u00e9ag, chomhdh\u00e9an baili\u00fach\u00e1n sa d\u00e1nlann seo 184 picti\u00far, inniu t\u00e1 49 ceann crochta ann. [T\u00e1 an l\u00edon sin faoi r\u00e9ir athruithe!] D\u2019ainneoin sin, i ngeall ar scaipeadh lean\u00fanach an bhaili\u00fach\u00e1in picti\u00fair ar feadh na blianta \u00f3 bh\u00ed d\u00edolach\u00e1n earra\u00ed an Chaisle\u00e1in in 1935 ann, t\u00e1 \u00e9agothroime i l\u00edon na gcine\u00e1lacha picti\u00fair f\u00e1gtha. L\u00e9ir\u00edonn liosta an nao\u00fa haoise d\u00e9ag go raibh na picti\u00fair ar taispe\u00e1int comhdh\u00e9anta le l\u00edon beagnach cothrom portr\u00e1id\u00ed (98), an chuid eile (86) roinnte i measc phicti\u00far suibiachta, picti\u00fair t\u00edrdhreacha agus reiligi\u00fanda, inniu t\u00e1 36 portr\u00e1id ar taispe\u00e1int.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{%22gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023%22:%91%22background_color%22%93}&#8221; background_color=&#8221;gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_padding=&#8221;||0px|||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 1<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Charles-I.jpg&#8221; title_text=&#8221;R\u00ed S\u00e9arlas 1 &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>R\u00ed S\u00e9arlas I (1600-49)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: luaite le James Gandy i ndiaidh Sir Anthony van Dyck (1619-89)<br \/>Bh\u00ed S\u00e9arlas, \u00e9 ar an dara ph\u00e1iste agus an p\u00e1iste is \u00f3ige le S\u00e9amas I, mar oidhre leis an gcor\u00f3in i ndiaidh bh\u00e1is luath a dhearth\u00e1ir Anra\u00ed, Prionsa na Breataine Bige in 1612 i gcogadh sibhialta a bhris amach in 1642 i Sasana idir fh\u00f3rsa\u00ed r\u00edoga\u00ed agus parlaiminte faoi cheannas Olivier Cromwell. I ndiaidh feachtais fada for\u00e9igneach, s\u00e1ra\u00edodh na f\u00f3rsa\u00ed r\u00edoga\u00ed agus in Ean\u00e1ir 1649 baineadh an ceann de Sh\u00e9arlas ag Whitehall. Bh\u00ed S\u00e9arlas mar phatr\u00fan t\u00e1bhachtach do na eala\u00edona, agus bh\u00ed s\u00e9 freagrach as oibreacha a choimisi\u00fan\u00fa \u00f3 eala\u00edont\u00f3ir\u00ed amhail Sir Peter Paul Rubens, agus as Sir Anthony van Dyck a thabhairt go Sasana.<br \/>Portr\u00e1id l\u00e1nfhada r\u00f3ba\u00ed an st\u00e1it \u00ed an ch\u00f3ip an-chruinn seo de phortr\u00e1id p\u00e9inte\u00e1ilte ag Van Dyke (timpeall 1636) anois sa Bhaili\u00fach\u00e1n R\u00edoga. Is d\u00f3cha go raibh s\u00e9 p\u00e9inte\u00e1ilte le crochadh mar leant\u00f3ir le portr\u00e1id bhanr\u00edon, Henrietta Maria. Deirtear gur le James Gandy an portr\u00e1id, \u00f3s rud \u00e9 gur saothar na seacht\u00fa haoise d\u00e9ag at\u00e1 i gceist, agus deirtear go ndearna s\u00e9 go leor c\u00f3ipeanna de phortr\u00e1id\u00ed i ndiaidh Van Dyck nuair a bh\u00ed s\u00e9 fostaithe ag Di\u00fac Ormond. N\u00edor aims\u00edodh aon sampla\u00ed le saothar Gandy, rud a chead\u00f3dh compar\u00e1id a dh\u00e9anamh ar an st\u00edl.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Henrietta-Maria.jpg&#8221; title_text=&#8221;Henrietta Maria&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Banr\u00edon Henrietta Maria (1609-69)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: luaite le James Gandy i ndiaidh Sir Anthony van Dyck (1619-89)<br \/>In\u00edon le Anra\u00ed IV na Fraince agus Marie De Medici. Bean ch\u00e9ile Sh\u00e9arlas I Shasana agus m\u00e1thair Sh\u00e9arlais II agus S\u00e9amais II Shasana.<br \/>Portr\u00e1id l\u00e1nfhada, ag caitheamh g\u00fana or\u00e1iste, ag seasamh ar chairp\u00e9ad phatr\u00fan saibhir, col\u00fan agus cuirt\u00edn sa ch\u00falra. P\u00e9inte\u00e1ilte ag an l\u00e1mh c\u00e9anna le portr\u00e1id Sh\u00e9arlas I. Athr\u00fa bunaithe ar bhunch\u00f3ip van Dyck p\u00e9inte\u00e1ilte in 1635\/36 mar bhronntanas do Chairdin\u00e9al Francesco Barberini sa R\u00f3imh. N\u00ed bheadh an portr\u00e1id seo mar bhunleant\u00f3ir le portr\u00e1id an r\u00ed i r\u00f3ba\u00ed an st\u00e1it. Portr\u00e1id dea-ph\u00e9inte\u00e1ilte at\u00e1 ann, le mionsonra\u00ed m\u00edn ar an l\u00e1sa agus seodra. Is f\u00e9idir go bhfuil dath n\u00edos dorcha i ngeall ar vearnais dorcha.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Peter-Paul-Rubens.jpg&#8221; title_text=&#8221;Peter Paul Rubens&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Sir Peter Paul Rubens (1577-1640)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: anaithnid, i ndiaidh f\u00e9in-phortr\u00e1id ag Rubens<br \/>Is d\u00f3cha gur ch\u00f3ip \u00f3n nao\u00fa haois d\u00e9ag \u00e9 sin le f\u00e9in-phortr\u00e1id an eala\u00edont\u00f3ra iomr\u00e1itigh. P\u00e9inte\u00e1ilte go garbh, t\u00e1 s\u00e9 i ndiaidh portr\u00e1ide timpeall 1625 p\u00e9inte\u00e1ilte do Sh\u00e9arlas, Prionsa na Breataine Bige.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_padding=&#8221;||19px|||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Van-Dyke.jpg&#8221; title_text=&#8221;Van Dyke&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Sir Anthony van Dyck (1599-1641)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: anaithnid, i ndiaidh Sir Anthony van Dyck<br \/>De r\u00e9ir cos\u00falachta, bheadh an ceann sa phortr\u00e1id seo d\u00edortha \u00f3 Fh\u00e9in-phortr\u00e1id van Dyck le Endymion Porter (Prado, Madrid) c\u00e9 go bhfuil an feisteas difri\u00fail; i bhf\u00edrinne, t\u00e1 s\u00e9 n\u00edos cos\u00fala leis an gceann in \u00fas\u00e1id i gcomhair f\u00e9in-phortr\u00e1id van Dyck le Lus na Gr\u00e9ine. Is cos\u00fail gor ch\u00f3ip \u00f3n nao\u00fa haois d\u00e9ag \u00ed sin.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Classical-Landscape.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach Clasaiceach&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach Clasaiceach<\/h4>\n<p>Deirtear go mbaineann s\u00e9 le ciorcal Gaspar Dughet (1615-1675)<br \/>T\u00edrdhreach Iod\u00e1ileach, sp\u00e9ir stoirme agus crainn l\u00fabtha sa ghaoth, dh\u00e1 fhigi\u00fair sa tulra, figi\u00far l\u00fabtha in aghaidh na stoirme sa l\u00e1r agus tar \u00e9is sin f\u00e9araigh agus baile.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; background_color=&#8221;#FFFFFF&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_padding=&#8221;0px|||||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 2<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/christopher-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;christopher Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Christopher Butler (d.1758?)<\/h4>\n<p>Ardeaspag Caitliceach an Chaisil agus Imligh.<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: James Latham (1696-1747)<br \/>Mac Walter Carryricken agus dearth\u00e1ir Thomas Butler Chill Chaise. I ngeall ar na teorainneacha ag an am, mar Chaitliceach, fuair Christopher oideachas thar lear. Bh\u00ed s\u00e9 sa R\u00f3imh in 1711, \u00e1it ina ndearnadh cur s\u00edos air mar \u201cAbb\u00e9 Christopher Butler, Dr. Sorbonne, anois sa R\u00f3imh caidreamh dl\u00fath le Di\u00fac Ormonde le bheith mar Ardeaspaig Chaisil\u201d. D\u2019achainigh cl\u00e9ir na deoise don R\u00f3imh i gcomhair an cheapach\u00e1in seo. De r\u00e9ir Carrigan, bhog an tEaspag Butler timpeall na t\u00edre, ag fanacht i dtithe a gcaidrimh ag Garryricken, Callainn, Cill Chaise agus Westcourt. Fuair s\u00e9 b\u00e1s ag Westcourt agus cuireadh \u00e9 i gCill Chaise.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Rachel-Russell.jpg&#8221; title_text=&#8221;Rachel Russell&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Bean anaithnid, d\u2019fh\u00e9adfadh gur Rachel Russell at\u00e1 inti (1674-1725)<\/h3>\n<p>2\u00da bandi\u00fac Devonshire<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Michael Dahl (1656\/1659-1743)<br \/>Sa phortr\u00e1id ubhach seo, t\u00e1 an suiteoir ag caitheamh g\u00fana ghlais gheal.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Colonel-Thomas-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;Coirn\u00e9al Thomas Butler &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Coirn\u00e9al Thomas Butler Chill Chaise (d.1738)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: James Latham (1696-1747)<br \/>Mac Walter Butler \u00f3 Carryricken agus Lady Mary Plunket, fuair s\u00e9 Cill Chaise \u00f3 oidhreacht \u00f3na sheanathair Richard Butler, dearth\u00e1ir is \u00f3ige le S\u00e9amas, 1\u00fa Di\u00fac Ormond. Coirn\u00e9al le Reisimint Choise in airm R\u00ed Sh\u00e9amais II, ph\u00f3s s\u00e9 Margaret Bourke, baintreach bh\u00edocunta Iveagh agus in\u00edon William, 7\u00fa Iarla Ghort an Charna. Bh\u00ed tri\u00fair mhac acu: Richard (d. 1711), Walter a fuair b\u00e1s i bP\u00e1ras agus John Butler Chill Chaise, comharba theidil Ormonde mar 15\u00fa Iarla de jure in 1758 i ndiaidh b\u00e1is a chol ceathrar Amelia, deirfi\u00fair James Butler, 2\u00fa Di\u00fac Ormonde. Bh\u00ed c\u00faigear in\u00edon ag an mbeirt freisin: ceann, Honora a ph\u00f3s Valentine Brown, Tiarna Neid\u00edn.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{%22gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023%22:%91%22background_color%22%93}&#8221; background_color=&#8221;gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 3<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/King-William-III.jpg&#8221; title_text=&#8221;R\u00ed Liam III &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>R\u00ed Liam III (1650-1702)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Sir Godfrey Kneller (1646-1723)<br \/>Rugadh Liam in The Hague, bh\u00ed s\u00e9 iarbh\u00e1is agus p\u00e1iste aonair le Stadholder Liam II agus Banphrionsa Mary, Banphrionsa R\u00edoga Shasana, in\u00edon is sine Sh\u00e9arlais I agus Bhanr\u00edon Henriette Maria [f\u00e9ach picti\u00far: P\u00e1ist\u00ed Sh\u00e9arlais I]. I ndiaidh na g\u00e9arch\u00e9ime a thosaigh i ngeall ar bhreith oidhre [Prionsa James Francis Stuart] d\u00e1 chol ceathrar, an Caitliceach S\u00e9amas II in 1688, th\u00e1inig Liam go Sasana le cuireadh go leor fear ceannais chun an ch\u00fais Phrotast\u00fanach a chosaint. D\u2019imigh S\u00e9amas \u00f3 Shasana, ar dt\u00fas go dt\u00ed an Fhrainc chun cabhair a lorg \u00f3 Louis XIV, col ceathrar eile, agus ansin go h\u00c9irinn, \u00e1it inar sheol s\u00e9 feachtas m\u00edleata chun an t\u00edr a bhuachan. San am c\u00e9anna, th\u00e1inig Liam, a mhac c\u00e9ile, i gCarraig Fhearghais i Meitheamh 1690. Chuaigh s\u00e9 \u00f3 dheas ansin, agus sh\u00e1raigh s\u00e9 S\u00e9amas agus a fh\u00f3rsa\u00ed Catha na B\u00f3inne. D\u2019fhan an bheirt r\u00ed i gCaisle\u00e1n Chill Chainnigh agus iad ar cuairt ar \u00c9irinn. Tacad\u00f3ir dl\u00fath a bh\u00ed i James Butler, 2\u00fa Di\u00fac Ormonde, le R\u00ed Liam ag Cath na B\u00f3inne.<br \/>Is c\u00f3ip \u00e9 an portr\u00e1id seo ar \u201c\u00edomh\u00e1 oifigi\u00fail faofa\u201d p\u00e9inte\u00e1ilte ar dt\u00fas ag Sir Godfrey Kneller in 1690, agus p\u00edosa i dteannta leis ar Bhanr\u00edon Mary II. L\u00e9ir\u00edtear an r\u00ed i r\u00f3ba\u00ed an st\u00e1it. T\u00e1 na bunch\u00f3ipeanna sa Bhaili\u00fach\u00e1n R\u00edoga. Seo an \u00edomh\u00e1 is c\u00e1ili\u00fala ar Liam, agus is f\u00e9idir teacht ar go leor c\u00f3ipeanna in \u00c9irinn agus sa R\u00edocht Aontaithe.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Queen-Mary-II.jpg&#8221; title_text=&#8221;Banr\u00edon Mary II &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Banr\u00edon Mary II (1662-1694)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Sir Godfrey Kneller (1646-1723)<br \/>In\u00edon is sine le S\u00e9amas, Di\u00fac York (n\u00edos d\u00e9ana\u00ed S\u00e9amas II), agus Anne Hyde, ph\u00f3s s\u00ed, ar aois 15, a col ceathrar Liam, Prionsa Orange san Ollainn. Bh\u00ed bandi\u00fac Ormond mar mh\u00e1thair bhaist\u00ed le Banphrionsa Mary, nuair a rugadh s\u00ed i Londain. Ghlac Mary r\u00f3l gn\u00edomhach sa d\u00edosp\u00f3id lena hathair S\u00e9amas II. Rialaigh Liam agus Mary mar r\u00ed agus banr\u00edon. Faoi r\u00e9ir t\u00e9arma\u00ed an chomharbais, d\u00e9anfadh Liam riarach\u00e1n ar an rialtas thar a gcinn. Bheadh an Cor\u00f3in sa ch\u00e9ad dul s\u00edos ag a cuid oidhr\u00ed, ansin d\u2019aon oidhr\u00ed a bheadh aige i ndiaidh a b\u00e1is, agus ansin aon oidhr\u00ed a bheadh ag a deirfi\u00fair Anne, Banphrionsa na Danmhairge (Queen Anne n\u00edos d\u00e9ana\u00ed). Bh\u00ed cl\u00fa agus c\u00e1il ar Mary mar bhanr\u00edon, agus chuidigh sin mar ch\u00faiteamh do n\u00e1d\u00far d\u00fan\u00e1rasach a fear c\u00e9ile. Fuair s\u00ed b\u00e1s roimh am agus \u00ed 32 bliain d\u2019aois, agus d\u00e1 bharr bh\u00ed ar Liam rial\u00fa ina aonar ar feadh ocht mbliana eile.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Prince-James-Francis-Stuart.jpg&#8221; title_text=&#8221;Prionsa James Francis Stuart &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Prionsa James Francis Stuart (1688-1766) \u2018An Sean-\u00c9ilitheoir\u2019<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: i ndiaidh Antonio David (1698-1750)<br \/>Deirtear gur le \u2018St Balle\u2019 \u00e9 (Alexis Simon Belle)<br \/>Mac r\u00ed S\u00e9amas II agus a dara bhean ch\u00e9ile Maria d\u2019Este, \u2018Mary of Modena\u2019, nuair a rugadh s\u00e9 in 1688 thosaigh tr\u00e9imhse a nglaoitear \u2018An R\u00e9abhl\u00f3id Ghl\u00f3rmhar\u2019 i Sasana. Ar feadh a shaoil bh\u00ed an ch\u00fais Seacaib\u00edteach d\u00edrithe air, le buaicphointe i gCath Ch\u00fail Lodair in 1745, nuair a bh\u00ed a mhac, Prionsa Charles Edward Stuart, \u2018Bonnie Prince Charlie\u2019, i gceannas ar H\u00edleant\u00f3ir\u00ed na hAlbain agus Seacaib\u00edtigh eile go dt\u00ed gur s\u00e1ra\u00edodh iad ar deireadh. R\u00fanchara agus tacad\u00f3ir leis an mbeirt phrionsa ab ea 2\u00fa Di\u00fac Ormonde.<br \/>L\u00e9ir\u00edtear an prionsa le arm\u00far agus oiri\u00faint\u00ed. T\u00e1 \u00e1it suntais ag cor\u00f3in ar chath\u00e9ide ar dheis \u00f3n suiteoir. Is leagan \u00e9 seo le portr\u00e1id ag Antonio David, a bh\u00ed mar eala\u00edont\u00f3ir ceaptha do Sh\u00e9amas in 1718. T\u00e1 go leor tagairt\u00ed ann do shaothar an eala\u00edont\u00f3ra seo i bp\u00e1ip\u00e9ir Stuart ag an am seo.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Classical-Landscape-2.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach Clasaiceach&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach Clasaiceach<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: Ciorcal Gaspar Dughet (1615-75)<br \/>T\u00edrdhreach le figi\u00fair\u00ed sa tulra ag caitheamh \u00e9ada\u00ed clasaiceacha, agus n\u00edos m\u00f3 figi\u00fair\u00ed ar imeall an uisce. Sa ch\u00falra feictear caol-l\u00e9argas le fothraigh \u00e1rsa.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Nymphs-bathing-in-a-landscape.jpg&#8221; title_text=&#8221;Nimf\u00ed i mbun folctha i dt\u00edrdhreach&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Nimf\u00ed i mbun folctha i dt\u00edrdhreach<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: Leant\u00f3ir\u00ed Cornelis van Poelenburgh (c. 1595-1667)<br \/>Tri\u00fair fhigi\u00fair baininscneach gl\u00e9asta go p\u00e1irteach sa tulra, agus na cinn eile ag baint taitneamh as an loch. Sa ch\u00falra feictear t\u00edrdhreach Clasaiceach.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Anne-Hyde.jpg&#8221; title_text=&#8221;Anne Hyde&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Anne Hyde (1637-1671)<\/h4>\n<p>Bandi\u00fac York<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Sir Peter Lely agus a st\u00faide\u00f3 (1618-80)<br \/>In\u00edon Edward Hyde, 1\u00fa Iarla Clarendon (dl\u00fathchara agus r\u00fanchara leis an 1\u00fa Di\u00fac Ormond), agus an ch\u00e9ad bhean ch\u00e9ile S\u00e9amais, Di\u00fac York (S\u00e9amas II n\u00edos d\u00e9ana\u00ed). M\u00e1thair le banphrionsa\u00ed Mary agus Anne a bh\u00ed inti (bheadh a hin\u00edonacha n\u00edos d\u00e9ana\u00ed mar bhanr\u00edonacha Shasana), agus aint\u00edn Anne Hyde, Lady Ossory, an ch\u00e9ad bhean ch\u00e9ile leis an 2\u00fa Di\u00fac Ormonde.<br \/>L\u00e9ir\u00edtear an Bandi\u00fac ag caitheamh g\u00fana s\u00edoda saibhir ar dhath donn le claspa\u00ed seodmhar. Is leagan dea-ph\u00e9inte\u00e1ilte \u00e9 seo le bunch\u00f3ip, p\u00e9inte\u00e1ilte ag Sir Peter Lely in c. 1662, glanta agus athch\u00f3irithe le d\u00e9ana\u00ed. Coinne\u00e1lann an picti\u00far seo mionsonra\u00ed an-chaolch\u00faiseach, amhail sa sn\u00e1ithe \u00f3rga ar an scaif thar ghualainn an bhandi\u00faic; sheas rachmas ginear\u00e1lta an fheistis an aimsir.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; background_color=&#8221;#FFFFFF&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 4<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Walter-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;Walter Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Walter Butler (1770-1820)<\/h4>\n<p>1\u00fa Mharcas Ormonde (2\u00fa chrutha\u00edocht), 18\u00fa Iarla Ormonde.<br \/>18\u00fa Iarla Ormonde, Iarla Ossory agus b\u00edocunta Dhurlais KP, Butler ceannais na h\u00c9ireann<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: R\u00ed William Beechey (1753-1839)<br \/>Mac John Butler agus Anne Wandesford a bh\u00ed ann, Ridire le Ord Naomh P\u00e1draig (1798), in 1803 d\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina Bhar\u00fan Butler Lanthony, Co. Monmouth. I ndiaidh v\u00f3t\u00e1la d\u2019Acht an Aontais in 1800, ghlac Walter a chathaoir i dTeach na dTiarna\u00ed. Deirtear gur chaith s\u00e9 airgead go d\u00edobhl\u00e1sach, ag bogadh i gciorcal Leasr\u00ed, Prionsa Seoirse (n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Seoirse IV). Bh\u00ed luach \u00a322,000 ar east\u00e1it na h\u00c9ireann in aghaidh na bliana in 1799 agus in 1811, bhronn an Pharlaimint \u00a3216,000 d\u00f3 mar ch\u00faiteamh d\u2019atos\u00fa ag an gCor\u00f3in ar mheastach\u00e1n oidhreachta f\u00edona, bronnta d\u00e1 shinsear in 1327. D\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina mharcas Ormonde in 1816. In 1805, ph\u00f3s s\u00e9 banoidhre saibhir, Anna Maria Catherine Price-Clarke (1789-1817). Nuair a fuair s\u00e9 b\u00e1s, th\u00e1inig deireadh le Marcasacht Ormonde agus Bar\u00fantacht Bhuitl\u00e9ir Lanthony. Rinneadh cur s\u00edos air ag Barrington ina Sceits\u00ed Pearsanta mar dhuine d\u00e1imhi\u00fail, l\u00e1n c\u00e1il\u00edochta\u00ed fear\u00fala, agus cuma intleacht\u00fail go cr\u00edochn\u00fail aige, mar aon fhear a th\u00edre, ach bh\u00ed siad sin de ghn\u00e1th \u2018maolaithe de r\u00e9ir scaipthe n\u00f3 ionchuimsithe i dtionchar ainrianta an naisc faiseanta\u2019.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Anna-Maria-Catherine-Price-Clarke.png&#8221; title_text=&#8221;Anna Maria Catherine Price-Clarke&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Anna Maria Catherine Price-Clarke (1789-1817)<\/h4>\n<p>Banmharcas Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: R\u00ed William Beechey (1753-1839)<br \/>Banoidhre lena dearth\u00e1ir Godfrey TR Price-Clarke, bh\u00ed s\u00ed mar an t-aon\u00fa in\u00edon agus oidhre le Job Hart Price-Clarke (Price n\u00edos luaithe) le Sutton Hall, Derby, agus a bhean ch\u00e9ile Sarah, deirfi\u00fair agus oidhre Godfrey Bagnal Clarke le Sutton Hall. Bh\u00ed s\u00ed p\u00f3sta le Walter Butler, 1\u00fa Mharcas Ormonde (2\u00fa chrutha\u00edocht).<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/John-Wandesford.jpg&#8221; title_text=&#8221;John Wandesford&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>John Wandesford (1725-1784)<\/h4>\n<p>1\u00da Iarla Wandesford agus B\u00edocunta Castlecomer<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: i ndiaidh Sir Joshua Reynolds (1723-92)<br \/>Athair Susan Frances Elizabeth (Anne) Wandesford, Banmharcas Ormonde, d\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina Iarla Wandesford in 1758. Nuair a fuair s\u00e9 b\u00e1s in 1884, th\u00e1inig deireadh leis an teideal.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Susan-Frances-Wanderford.jpg&#8221; title_text=&#8221;Susan Frances Wanderford&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Susan Frances Elizabeth (Anne) Wandesford (1754-1830)<\/h4>\n<p>Cuntaois Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Hugh Douglas Hamilton (1739-1808)<br \/>In\u00edon John, Iarla Wandesford agus a bhean ch\u00e9ile Agnes Elizabeth Southwell \u00f3 Inis Cuais, Co. Luimnigh. In 1769, ph\u00f3s Anne John Butler, 17\u00fa Iarla Ormonde, a fuair teidil \u00c9ireannacha in 1783 agus a fuair deimhni\u00fach\u00e1n orthu in 1791. Bh\u00ed ceathrar mhac acu: Walter, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed 18\u00fa Iarla Ormonde, John, a fuair b\u00e1s gan ph\u00f3sadh agus S\u00e9amas. Bh\u00ed an dearth\u00e1ir is \u00f3ige, Charles Howard Butler, mar oidhre le east\u00e1it a mh\u00e1thair agus fuair s\u00e9 east\u00e1it a dearth\u00e1ir Walter Clarke \u00f3 oidhreacht freisin. Bh\u00ed Lady Anne p\u00e9inte\u00e1ilte freisin ag Sir Joshua Reynolds (c.1770); portr\u00e1id tr\u00ed-cheathr\u00fa ar fhad i mbaili\u00fach\u00e1n an Di\u00faic Westminster roimh 1871.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{%22gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023%22:%91%22background_color%22%93}&#8221; background_color=&#8221;gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 5<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/James-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;James Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>James Butler (1774-1838)<\/h4>\n<p>1\u00fa Mharcas Ormonde (3\u00fa chrutha\u00edocht) agus 19\u00fa Iarla Ormonde.<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: John Saunders (1750-1825)<br \/>Dearth\u00e1ir agus oidhre Walter Butler, 1\u00fa Mharcas (2\u00fa chrutha\u00edocht), i ndiaidh Achta an Aontais in 1800, ghlac s\u00e9 cathaoir i Londain mar MP do Chill Chainnigh (1801.20). In 1807, ph\u00f3s s\u00e9 Grace Louisa Staples. Bh\u00ed James mar chomharba ar a dhearth\u00e1ir in 1820 agus i ngeall go raibh deireadh leis na on\u00f3racha Sasanacha le b\u00e1s Walter, n\u00ed raibh s\u00e9 go dt\u00ed 1821 gur \u00e9irigh s\u00e9 ina Bhar\u00fan Ormonde \u00f3 Lanthony, Ridire Naomh P\u00e1draig, sa bhliain c\u00e9anna. Ceithre bhliana n\u00edos d\u00e9ana\u00ed d\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina Mharcas Ormonde. Bh\u00ed s\u00e9 ina Leas-aimir\u00e9al Laighin, Tiarna Leasionada\u00ed Co. Chill Chainnigh (1831-38) agus Militia ADC le R\u00ed William IV agus le Banr\u00edon Victoria \u00f3 1837 go dt\u00ed l\u00e1 a bh\u00e1is. Is le linn a thr\u00e9imhse mar mharcas a rinneadh obair athch\u00f3irithe suntasach ar Chaisle\u00e1n Chill Chainnigh. I ndiaidh athch\u00f3irithe ag Teach de Buitl\u00e9ir, bhog an teaghlach le c\u00f3na\u00ed ansin ar feadh c\u00fapla bliana le linn oibre athch\u00f3irithe ag deireadh na 1830id\u00ed agus 1840id\u00ed.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Grace-Louisa-Staples.jpg&#8221; title_text=&#8221;Grace Louisa Staples&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Grace Louisa Staples (1779-1860)<\/h4>\n<p>Banmharcas Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: John Saunders (1750-1825)<br \/>In\u00edon leis an Rt Hon John Staples of Lissan, neas D\u00fan gCanann agus Henrietta, an cheathr\u00fa in\u00edon le Richard, 3\u00fa Bh\u00edocunta Molesworth, ph\u00f3s s\u00ed James Butler, 19\u00fa Iarla agus 1\u00fa Mharcas Ormonde (3\u00fa chrutha\u00edocht) in 1807. Cos\u00fail le go leor bantiarna\u00ed sa nao\u00fa haois d\u00e9ag, Grace Louisa Staples p\u00e9inte\u00e1ilte agus bh\u00ed t\u00edrdhreach a bhfuil cur s\u00edos air mar \u2018ph\u00e9inte\u00e1ilte ag an mBanmharcas reatha\u2019 ar taispe\u00e1int sa mh\u00fasaem i gCill Chainnigh agus t\u00e1 s\u00e9 liostaithe ar chatal\u00f3g 1840.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/saint-Mary-Magdalen.jpg&#8221; title_text=&#8221;Naomh M\u00e1ire Mhaighdil\u00e9ana&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Naomh M\u00e1ire Mhaighdil\u00e9ana<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: c\u00f3ip i ndiaidh Bartolome Murillo (1618-82)<br \/>L\u00e9iri\u00fa dr\u00e1mat\u00fail ar Mh\u00e1ire Mhaighdil\u00e9ana, deirfi\u00fair Martha agus Lazarus of Bethany. T\u00e1 an naomh l\u00e9irithe ag caitheamh feistis \u00f3n seacht\u00fa haois d\u00e9ag, agus feictear ar a cosa go leor \u00edomh\u00e1nna d\u00e1 t\u00e1irg\u00ed domhanda, agus \u00ed ag baint leasa as saibhreas fl\u00fairseach. N\u00edos d\u00e9ana\u00ed, sh\u00e9an s\u00ed an saibhreas agus rinne s\u00ed aithr\u00ed d\u00e1 cuid peaca\u00ed. Is os comhair M\u00e1ire Mhaighdil\u00e9ana a th\u00e1inig Cr\u00edost ar dt\u00fas i ndiaidh ais\u00e9ir\u00ed.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; background_color=&#8221;#FFFFFF&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 6<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/John-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;John Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>John Butler (1808-1854)<\/h4>\n<p>2\u00fa Mharcas Ormonde (3\u00fa chrutha\u00edocht), 20\u00fa Iarla Ormonde.<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Henry Weigall, Jr. (1829-1925)<br \/>Mac James Butler (q.v.) agus Grace Louisa Staples (q.v.), thaisteal John Butler go forleathan. Tugann a chuid siurnail (anois in NLI) go leor Aistir timpeall na hEorpa go dt\u00ed an Iod\u00e1il agus na Sicile. D\u2019fhoilsigh s\u00e9 cuntas ar a chuid turais, F\u00f3mhair sa tSicil, agus scr\u00edobh s\u00e9 cuntas freisin ar shaol Naomh Canice, bunaithe ar l\u00e1mhscr\u00edbhinn Laidine i leabharlann Burg\u00fanach sa Bhruis\u00e9il. Ph\u00f3s s\u00e9 Frances Jane Paget in 1843. Lean s\u00e9 le obair at\u00f3g\u00e1la chaisle\u00e1n Chill Chainnigh, tosaithe ag a athair. Taispe\u00e1nann a chuid siurnail go bhfuil suim domhain san eala\u00edon, agus t\u00e1 cur s\u00edos c\u00faramach freisin ar go leor d\u00e1nlanna m\u00f3ra san Iod\u00e1il le f\u00e1il ina chuid scr\u00edbhneoireacht. C\u00e9 gur lean s\u00e9 leis ag scr\u00edobh ina chuid siurnail le linn tr\u00e9imhse \u00f3 1847 go dt\u00ed 1850, n\u00ed luaitear an gorta m\u00f3r in \u00c9irinn. Fuair s\u00e9 b\u00e1s le linn folctha san fharraige in aice le halla Loftus ag Rinn Du\u00e1in, Co. Loch Garman. Arda\u00edodh tuama marmair in \u00f3m\u00f3s air in Ardeaglais Naomh Cainneach, Cill Chainnigh.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Frances-Jane-Paget.jpg&#8221; title_text=&#8221;Frances Jane Paget&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Frances Jane Paget (1817-1903) lena mac James, Iarla Ossory<\/h4>\n<p>Banmharcas Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Richard Buckner (fl.1820-79)<br \/>In\u00edon Ghinear\u00e1l Hon Sir Edward Paget, GCB (q.v.), agus a dara bhean ch\u00e9ile Harriet in\u00edon George Legge, 3\u00fa Iarla Dartmouth. Bean ch\u00e9ile John Butler, 2\u00fa Mharcas Ormonde(q.v.). Ph\u00f3s Frances in 1843, agus bh\u00ed a p\u00e1ist\u00ed f\u00f3s \u00f3g nuair a fuair a n-athair b\u00e1s in 1854. Thug s\u00ed aire d\u2019east\u00e1it Ormonde, agus lean s\u00ed le at\u00f3g\u00e1il chaisle\u00e1in Chill Chainnigh. Le linn bliana luatha a p\u00f3sta (1844-1849), bh\u00ed s\u00ed ina Bhantiarna le seomra leapa do Bhaintreach an R\u00ed, Adelaide.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/General-Edward-Paget.jpg&#8221; title_text=&#8221;Ginear\u00e1l Edward Paget&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Ginear\u00e1l Hon Edward Paget, GCB (1775-1849)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: deirtear gur le Sir Martin Archer Shee (1769-1850) \u00e9.<br \/>Saighdi\u00fair agus Rialt\u00f3ir Clayton; athair Frances Jane, Banmharcas Ormonde(q.v.). Suite ag caitheamh rib\u00edn deirge ridire Grand Cross in ord Bath.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Dutch-Landscape.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach D\u00faitseach&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach D\u00faitseach<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: anaithnid, 17\u00fa hAois<br \/>T\u00edrdhreach D\u00faitseach le lip\u00e9ad \u00f3raithe FERC. Sa tulra, t\u00e1 tr\u00ed fhigi\u00far ar bhruach abhann. Ceann lena ch\u00fal don bhreathn\u00f3ir ag pointe\u00e1il ar fhear ar a chl\u00e9, tr\u00ed\u00fa fhear ina shu\u00ed. Radharc abhann le dh\u00e1 bh\u00e1d ar an mbruach trasna, feistithe faoi bhun sr\u00e1idbhaile. T\u00e1 t\u00far le c\u00edor l\u00e1mhaigh ag breathn\u00fa ar shr\u00e1idbhaile \u00f3 phointe ard, lom\u00e1in carraige ar an radharc ar fad. Ar dheis an phicti\u00fair t\u00e1 tr\u00ed chrann ag seasamh faoi dhuilli\u00far. T\u00e1 dh\u00e1 chrann ag l\u00fabadh ar dheis ag l\u00e9iri\u00fa bealaigh gaofar.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Madonna-and-child.jpg&#8221; title_text=&#8221;Madonna agus P\u00e1iste&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Madonna agus P\u00e1iste<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: i ndiaidh Carlo Dolci (1616-86)<br \/>Is cos\u00fail go bhfuil an \u00edomh\u00e1 reiligi\u00fanach c\u00e1ili\u00fail in \u00c9irinn, \u00f3 aims\u00edodh tr\u00ed leagan eile i mbaili\u00fach\u00e1in pr\u00edobh\u00e1ideacha. Bh\u00ed an-t\u00f3ir ar phicti\u00fair ag Dolci \u00f3 thuras\u00f3ir\u00ed a chuaigh go dt\u00ed an Iod\u00e1il. D&#8217;eascraigh sin i go leor c\u00f3ipeanna d\u00e9anta i ndiaidh a shaothair. Bh\u00ed an picti\u00far greanta in 1763 ag Richard Cooper \u00f3 Londain. Sa ghreanadh, deirtear gur leis an eala\u00edont\u00f3ir Antonio Correggio \u00e9, ach n\u00ed f\u00edric \u00e9 sin.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{%22gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023%22:%91%22background_color%22%93}&#8221; background_color=&#8221;gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 7<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/James-Butler-21st-Earl.jpg&#8221; title_text=&#8221;James Butler 21\u00fa Iarla Ormonde.&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>James Edward Theobald Wandesford Butler (1844-1919)<\/h4>\n<p>3\u00fa Mharcas Ormonde (3\u00fa chrutha\u00edocht) 21\u00fa Iarla Ormonde.<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Hon Henry Richard Graves (fl. 1846-81)<br \/>Mac John agus Frances Jane, is buachaill beag \u00e9 ina shu\u00ed ar ucht a mh\u00e1thair i bportr\u00e1id ag Buckner. Fuair s\u00e9 oideachas ag Harrow agus d\u2019fhreastail s\u00e9 mar Chaptaen ar feadh deich mbliana le First Life Guards agus ceapadh \u00e9 Tiarna Leasionada\u00ed Co. Chill Chainnigh in 1878, post a choinnigh s\u00e9 go dt\u00ed l\u00e1 a bh\u00e1is. Le linn tr\u00e9imhse an mharcais, th\u00e1inig go leor cuairteoir\u00ed r\u00edoga go Caisle\u00e1n Chill Chainnigh, \u00e1ir\u00edtear leo sin Di\u00fac agus Bandi\u00fac York in 1899, ina dhiaidh sin R\u00ed Edward VII agus Banr\u00edon Alexandria in 1904. Ba \u00e9 James an marcas is d\u00e9ana\u00ed ina ch\u00f3na\u00ed i gCaisle\u00e1n Chill Chainnigh. Fuair s\u00e9 b\u00e1s ansin agus cuireadh \u00e9 i reilig pr\u00edobh\u00e1ideach an teaghlaigh.<br \/>Armas ag barr ar chl\u00e9 sa phicti\u00far. Ag caitheamh \u00e9ide Chaptaein First Life Guards, lena l\u00e1mha ar fheirc a chla\u00edmh, seasann an marcas roimh bhalastr\u00e1id le daingean, a thagra\u00edonn ar chaisle\u00e1n Chill Chainnigh taobh thiar d\u00f3. T\u00e1 a chlogad ar an gcathaoir ar a dheis. Is d\u00f3cha go raibh an portr\u00e1id seo p\u00e9inte\u00e1ilte le linn a ph\u00f3sta.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Elizabeth-Harriet-Grosvenor.jpg&#8221; title_text=&#8221;Elizabeth Harriet Grosvenor&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Elizabeth Harriet Grosvernor (1856-1928)<\/h4>\n<p>Banmharcas Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Hon Henry Richard Graves (fl. 1846-81)<br \/>In\u00edon is sine leis an 1\u00fa Di\u00fac Westminster, ph\u00f3s s\u00ed James an 3\u00fa Mharca Ormonde in 1876. Bh\u00ed beirt in\u00edon acu c\u00e1ili\u00fail as a gcuid \u00e1illeacht. Bantiarna Beatrice Pole-Carew agus bantiarna Constance Butler.<br \/>Bh\u00ed cl\u00fa ar an mbanmharcas ag an am as a cuid \u00e1illeacht, i ng\u00fana fada geal, ag seasamh os comhair t\u00edrdhreach. Dea-shampla ar phortr\u00e1id socha\u00ed faiseanta an tr\u00e9imhse at\u00e1 ann. Bh\u00ed an portr\u00e1id p\u00e9inte\u00e1ilte mar leant\u00f3ir do phortr\u00e1id a fear c\u00e9ile. T\u00e1 an portr\u00e1id bunaithe ar phortr\u00e1id Gainsborough, Hon Mrs. Thomas Graham (Nat. Gal. Scotland); mar shampla eile ar staidi\u00fair athdh\u00e9anta. Ph\u00e9inte\u00e1il Sir John Millias freisin an banmharcas, portr\u00e1id greanta F Jenkins, P\u00e1ras. Portr\u00e1id uiscedhatha di le caisle\u00e1n Chill Chainnigh sa ch\u00falra ag Edward Clifford a aithn\u00edtear freisin.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Lanscape-with-Waterfall.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach le Eas&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach le Eas<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: Scoil Iod\u00e1ileach, st\u00edl 18\u00fa haoise Salvador Rosa (1615-73)<br \/>Eas dr\u00e1mat\u00fail, figi\u00fair\u00ed ag iascaireacht sa tulra, eallaigh, gabhair agus caora, mn\u00e1 n\u00edoch\u00e1in ag trasn\u00fa droichid adhmaid caol, t\u00edrdhreach i bhfad le baile ina dhiaidh.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Classical-landscape-3.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach Clasaiceach le figi\u00fair\u00ed sa tulra&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach Clasaiceach le figi\u00fair\u00ed sa tulra<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: c\u00f3ip i ndiaidh Richard Wilson (1713\/14-1782)<br \/>Achain\u00ed Fhaet\u00f3in d\u2019Apall\u00f3 is \u00e1bhar leis, glactha \u00f3 mheiteamarf\u00f3is Ovid. Sa tulra, Apall\u00f3 \u00e9 an figi\u00fair sa chuirt\u00edn gorm. T\u00e1 lir ina arm deise aige. T\u00e1 Faet\u00f3n, a mhac, ar a ghl\u00faine os a chomhair. Feictear figi\u00fair\u00ed baininscneacha in \u00e9ada\u00ed clasaiceacha ar chl\u00e9 agus ar dheis, agus t\u00edrdhreach idileach le foirgnimh clasaiceacha taobh thiar. Bh\u00ed t\u00edrdhreacha Wilson an-ch\u00e1ili\u00fail ag deireadh na hocht\u00fa haoise d\u00e9ag agus is minic a rinneadh c\u00f3ipeanna d\u00f3ibh. Is c\u00f3ip \u00e9 an picti\u00far \u00e1irithe seo i ndiaidh bunch\u00f3ip ar taispe\u00e1int i Londain in 1763 agus anois i mbaili\u00fach\u00e1n ag Lulsworth Castle.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; background_color=&#8221;#FFFFFF&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Chl\u00e9 8<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Possibly-James-Butler.jpg&#8221; title_text=&#8221;James Butler, is d\u00f3cha &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>James Butler, is d\u00f3cha (1665-1745)<\/h4>\n<p>2\u00da Di\u00fac Ormonde, 13\u00fa Iarla Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: deirtear gur le Adriaen van der Werff \u00e9 (1659-1722)<br \/>Rugadh s\u00e9 ar an 29\u00fa Aibre\u00e1in 1665 i gCaisle\u00e1n Bhaile \u00c1tha Cliath, agus ba mhac agus oidhre Thomas Butler \u00e9, Iarla Ossory agus Amelia van Beverweerd. Fuair s\u00e9 oideachas sa Fhrainc (1677-78) agus ag Oxford (Christ Church College) (1678-79). Le comharba an dara di\u00fac, th\u00e1inig buaicphointe le seasamh an teaghlaigh Ormonde sa socha\u00ed. Fuair s\u00e9 gach maoin agus teideal Ormonde \u00f3 oidhreacht, \u00f3na sheanathair agus seanmh\u00e1thair araon, lena n-\u00e1ir\u00edtear a teideal Dingwall. Cos\u00fail lena athair agus seanathair roimhe, saighdi\u00fair a bh\u00ed ann le go leor coimisi\u00fain san airm \u00f3 aois 18. I ndiaidh a r\u00f3il in \u00e9ir\u00ed amach Seacaib\u00edteach in West Country, rinneadh t\u00e1inseamh air agus bliain ina dhiaidh sin ceada\u00edodh Bille Eisreachtaithe ina choinne. Gabh\u00e1ladh a on\u00f3racha Sasanach agus Albannach agus a East\u00e1it. D\u2019\u00e9alaigh Ormonde go dt\u00ed an Fhrainc. Chaith s\u00e9 a shaol ansin i ndeora\u00edocht, fuair s\u00e9 b\u00e1s ag Avignon sa Fhrainc agus cuireadh \u00e9 in 1746 in Westminster Abbey.<br \/>Cos\u00fail lena sheanathair, shu\u00edgh Ormonde i gcomhair an chuid is m\u00f3 d\u2019eala\u00edont\u00f3ir\u00ed portr\u00e1ide ag an am.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Marshal-Paget.jpg&#8221; title_text=&#8221;Marshal Paget&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Field Marshal Henry William Paget (1768-1854)<\/h4>\n<p>1\u00da Mharcas Anglesey, KG agus Tiarna Leasionada\u00ed na h\u00c9ireann<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Richard Rothwell (1800-68)<br \/>Mac Henry, 1\u00fa Iarla Uxbridge, dearth\u00e1ir Edward Paget agus uncal Frances Jane, Banmharcas Ormonde. Bh\u00ed gairm mh\u00edleata iomr\u00e1iteach aige le linn cogaidh Napoleon, i gceannas ar mharcra ag Corunna sa Sp\u00e1inn, agus ar\u00eds ag Waterloo. Bh\u00ed s\u00e9 ina Thiarna Leasionada\u00ed na h\u00c9ireann in 1828-29 agus 1830-33. Bh\u00ed an Marcas ar an t-aon mharascal machaire, seachas baill an teaghlaigh r\u00edoga, san airm. Bh\u00ed a dara ph\u00f3sadh le Charlotte Sloan, bean scartha \u00f3 Sir Henry Wellesley, mar ch\u00fais le scannal m\u00f3r, agus d&#8217;eascraigh s\u00e9 i gcoimhlint lena dhearth\u00e1ir.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Fances-Jane-Paget-2.jpg&#8221; title_text=&#8221;Fances Jane Paget &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Frances Jane Paget (1817-1903)<\/h4>\n<p>Banmharcas baintreach Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: Hon Henry Richard Graves (fl. 1846-81)<br \/>Ina su\u00ed le madra ar a hucht.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/susana-possible.jpg&#8221; title_text=&#8221;Susanna (n\u00e9e Boun) is d\u00f3cha, &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Susanna (n\u00e9e Boun) is d\u00f3cha, bean Gilbert Clarke (q.v.)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: Scoil Sasanach 18\u00fa haois<br \/>Portr\u00e1id tr\u00ed cheathr\u00fa ar fhad, ag caitheamh g\u00fana bu\u00ed, ina su\u00ed i dt\u00edrdhreach agus madra beag ar a l\u00e1mha.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Glencoe.jpg&#8221; title_text=&#8221;Glencoe&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Glencoe<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: ball teaghlaigh Nasmyth \u00f3 Dh\u00fan \u00c9ideann<br \/>T\u00edrdhreach sl\u00e9ibhti\u00fail dr\u00e1mat\u00fail le loch, agus tr\u00ed fhigi\u00far ag seoladh b\u00e1id sa tulra. L\u00e9ir\u00edonn an picti\u00far go maith c\u00e1il t\u00edrdhreacha goir m\u00f3rga na hAlbain, cos\u00fail i moth\u00fach\u00e1n le \u00farsc\u00e9alta r\u00f3m\u00e1nsacha Sir Walter Scott.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Strom-at-sea.jpg&#8221; title_text=&#8221;Stoirm san Fharraige (Me\u00e1n-lae)&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Stoirm san Fharraige (Me\u00e1n-lae)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: Scoil Claude-Joseph Vernet (1714-89)<br \/>Farraige stoirmi\u00fail, longbh\u00e1 sa tulra le figi\u00fair\u00ed \u00e1 dtarrth\u00e1il. B\u2019iond\u00fail do na radhaic sin a bheith p\u00e9inte\u00e1ilte i dtacair ceathrair, ag l\u00e9iri\u00fa amanna an lae. Bh\u00ed cl\u00fa an-mhaith le saothar Vernet le linn na hocht\u00fa agus nao\u00fa haoise d\u00e9ag.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Cow-pass.jpg&#8221; title_text=&#8221;Si\u00fail na mB\u00f3&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Si\u00fail na mB\u00f3<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: ball teaghlaigh Nasmyth \u00f3 Dh\u00fan \u00c9ideann<br \/>T\u00edrdhreach sl\u00e9ibhti\u00fail dr\u00e1mat\u00fail le droichead thar scornach cloiche, eallaigh ag trasn\u00fa thar an ndroichid, beirt fhigi\u00fair i bhfilleadh beag taobh an bh\u00f3thair. Bh\u00ed clann Nasmyth as an gn\u00e1th toisc gur ph\u00e9inte\u00e1il siad t\u00edrdhreacha r\u00e9amhdh\u00e9anta in \u00e1it saincheaptha.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{%22gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023%22:%91%22background_color%22%93}&#8221; background_color=&#8221;gcid-4cb7d1ec-1cee-49be-9524-c7e49435d023&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Dheis 2<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Henry-Somerset.jpg&#8221; title_text=&#8221;Henry Somerset&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Henry Somerset (1629-1700)<\/h4>\n<p>1\u00da Di\u00fac Beaufort 3\u00fa Mharcas Worcester<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Sir Godfrey Kneller (1646-1723)<br \/>Athair Mary Somerset, 2\u00fa Bhandi\u00fac Ormonde. T\u00f3ra\u00ed d\u00edlis, dhi\u00faltaigh s\u00e9 Mionn D\u00edlseachta a dh\u00e9anamh le R\u00ed Liam III. D\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina Dhi\u00fac Beaufort in 1682. In 1657, ph\u00f3s s\u00e9 Mary, in\u00edon Arthur Capel, 1\u00fa Thiarna Capel agus deirfi\u00fair Arthur, Iarla Essex, Tiarna Leasionada\u00ed na h\u00c9ireann. Fuair Henry Somerset b\u00e1s in 1700 agus i ngeall ar a \u00e9ileamh ar fhuil R\u00edoga tr\u00edna ghinealach \u00f3 John of Gaunt, Di\u00fac Lancaster, mac Edward III, cuireadh \u00e9 in Beaufort Chapel ag St. George\u2019s in Windsor.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Elizabeth-Butler-rotated.jpg&#8221; title_text=&#8221;Elizabeth Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Elizabeth Butler (d.1717)<\/h4>\n<p>Cuntaois Derby<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: William Wissing (1656-87)<br \/>In\u00edon Thomas Butler, Iarla Ossory agus a bhean ch\u00e9ile Amelia, ph\u00f3s s\u00ed William George, 9\u00fa Iarla Derby in 1673. P\u00f3sadh m\u00edsh\u00e1sta a bh\u00ed ann, agus m\u00ed-iompar a fir c\u00e9ile mar ch\u00fais imn\u00ed agus go leor c\u00falchaint \u00f3 thaobh a seantuismitheoir\u00ed, an 1\u00fa Di\u00fac agus Bandi\u00fac Ormonde.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Thomas-Butler-2.jpg&#8221; title_text=&#8221;Thomas Butler &#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Thomas Butler (1634-1680)<\/h4>\n<p>Iarla Ossory, Tiarna Butler of Moore Park, KG.<br \/>Leas-thiarna na h\u00c9ireann<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Sir Peter Lely (1618-80)<br \/>Saighdi\u00fair agus Ceannasa\u00ed Cabhlaigh a bh\u00ed ann, aitheanta mar \u2018Gallant Ossory&#8217;. Rugadh s\u00e9 i gCaisle\u00e1n Chill Chainnigh in 1634, \u00e9 ar an dara mhac, ach an ceann deiridh a th\u00e1inig sl\u00e1n, le Di\u00fac Ormonde. Chaith s\u00e9 a bhlianta luatha i gCill Chainnigh go dt\u00ed go ndeachaigh s\u00e9 lena athair agus dearth\u00e1ir Richard go Sasana in 1647. Ansin chuaigh s\u00e9 go dt\u00ed an Fhrainc, \u00e1it ina fuair s\u00e9 oideachas ag Caen agus P\u00e1ras in Acadamh Monsieur de Camp. \u00d3 1657 go dt\u00ed 1660 bh\u00ed s\u00e9 san Ollainn, \u00e1it inar ph\u00f3s s\u00e9 Amelia \u00f3 Nassau, in\u00edon Lodewyk van Nassau, Heer van Beverweerd, mac n\u00e1d\u00fartha Phrionsa Maurice \u00f3 Nassau. Bh\u00ed Ossory mar fhinn\u00e9 nuair a ph\u00f3s James, Di\u00fac York agus Anne Hyde faoi r\u00fan in 1660.<br \/>Bhain Ossory leas as fabhar agus taca\u00edocht R\u00ed Sh\u00e9arlais II agus a bhanr\u00edon. I ngeall ar naisc D\u00faitseacha a bhean ch\u00e9ile, seoladh \u00e9 go minic ar misin r\u00edoga chuig an t\u00edr sin. In 1670 threoraigh s\u00e9 William of Orange do Sasana. Dl\u00fathchara ab ea John Evelyn, a thagair d\u00f3 mar \u2018chara mac\u00e1nta, flaithi\u00fail agus cabhrach go leor\u2019. Fuair s\u00e9 b\u00e1s go tobann in 1680, is d\u00f3cha le nimhi\u00fa bia, ag Arlington House i Londain. Bh\u00ed s\u00e9 curtha in Westminster Abbey.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Mary-Somerset.jpg&#8221; title_text=&#8221;Mary Somerset&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Mary Somerset (1665-1733)<\/h4>\n<p>2\u00da bandi\u00fac Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: anaithnid; leant\u00f3ir Michael Dahl (1659-1743)<br \/>In\u00edon Henry, 1\u00fa Di\u00fac Beaufort agus bean ch\u00e9ile James Butler, 2\u00fa Di\u00fac Ormonde. Ph\u00f3s s\u00ed James, Tiarna Ossory ag an am in 1685 mar a dara bhean ch\u00e9ile. Bh\u00ed mac amh\u00e1in agus c\u00faigear in\u00edon acu. N\u00edor mhair ach beirt in\u00edon: Lady Elizabeth, neamhph\u00f3sta (d.1750) agus Lady Mary (d.1713) a ph\u00f3s John, Tiarna Ashburnham in 1710. Bh\u00ed \u00e1thas ar an mbandi\u00fac leis an bhf\u00e1ilte a fuair s\u00ed ar an gc\u00e9ad chuairt a thug s\u00ed ar \u00c9irinn. Le linn na cuairte seo, scr\u00edobh s\u00ed chuig John Ellis \u00e1 r\u00e1 leis, \u2018bh\u00ed f\u00e1ilte m\u00f3r romham leis an meas c\u00e9anna a l\u00e9ir\u00edtear as an mbean is fearr ar domhain, \u00f3n lucht sibhialta, m\u00edleata agus cl\u00e9ireach araon&#8230;\u2019 cheap Banr\u00edon Anne \u00ed mar Bhantiarna an tSeomra Leapa (1702-14). Thiomnaigh John Dryden a shaothar Palamon and Arcite di. N\u00ed dheachaigh an bandi\u00fac lena fear c\u00e9ile i ndeora\u00edocht sa Fhrainc ach n\u00ed raibh s\u00ed s\u00e1bh\u00e1ilte \u00f3 n\u00e1iri\u00fa p\u00e9 sc\u00e9al \u00e9, agus baineadh a su\u00edoch\u00e1n in St James&#8217;s Church uaithi l\u00e1 Nollag 1715. Maidir leis an eachtra sin, scr\u00edobh s\u00ed chuig Ellis ag gear\u00e1n \u2018is cos\u00fail go bhfuil an t-iompar sin neamhchoitianta go leor, go mbeinn caite amach \u00f3n eaglais sula bhfuil aon duine ag d\u00e9anamh a dteidil chuig an dTeach sa phar\u00f3iste, agus m\u00e9 i ndiaidh 30 bliain a chaitheamh sa Phar\u00f3iste&#8230;\u2019 \u00d3 1720 go dt\u00ed l\u00e1 a b\u00e1is in 1733, ch\u00f3naigh s\u00ed in Paradise Row in Chelsea, Londain. Bh\u00ed s\u00ed curtha in Westminster Abbey, Londain.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Henrietta-Maria-her-sister.jpg&#8221; title_text=&#8221;Henrietta Maria &#038; Elizabeth&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Henrietta Maria Stanley (1687-1718) agus a deirfi\u00far Elizabeth (d.1714)<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: anaithnid; scoil Sasanach na 18\u00fa haoise<br \/>In\u00edonacha William, 9\u00fa Iarla Derby agus a bhean ch\u00e9ile Elizabeth Butler, in\u00edon Thomas Butler, Iarla Ossory, neachtanna iad leis an 2\u00fa Di\u00fac Ormonde. Bh\u00ed Henrietta p\u00f3sta le Iarla Anglesea in 1706 agus ansin le John, 1\u00fa Iarla Ashburnham in 1714. Aithn\u00edodh \u00ed \u00f3 phortr\u00e1id\u00ed eile di p\u00e9inte\u00e1ilte le linn an ch\u00e9ad fiche bliana den ocht\u00fa haois d\u00e9ag. Bh\u00ed Ashburnham p\u00f3sta roimhe sin le Mary, a chol ceathrar, in\u00edon an 2\u00fa Di\u00fac Ormonde. Fuair Henrietta b\u00e1s in 1718 ag 31 bliain d\u2019aois. Fuair Elizabeth Stanley gan ph\u00f3sadh in 1714.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Anne-Hyde-1.jpg&#8221; title_text=&#8221;Anne Hyde&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Anne Hyde (1669-1685)<\/h4>\n<p>Cuntaois Ossory, ch\u00e9ad bhean ch\u00e9ile le James Butler, 2\u00fa Di\u00fac Ormonde<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: William Wissing agus a sti\u00faide\u00f3 (1656-87)<br \/>In\u00edon Lawrence Hyde, 1\u00fa Iarla Rochester, ph\u00f3s s\u00ed James Butler, Tiarna Ossory, in 1682. Ag an am sin rinneadh cur s\u00edos uirthi mar \u2018bhean ch\u00e9ile \u00e1lainn rua, agus ceann at\u00e1 go maith as\u2019. Fuair s\u00ed b\u00e1s le linn breithe clainne tr\u00ed bhliana n\u00edos d\u00e9ana\u00ed agus cuireadh \u00ed in Ardeaglais Chr\u00edost, Baile \u00c1tha Cliath.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; background_color=&#8221;#FFFFFF&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cl\u00f3s ar Dheis 1<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/James-Butler-1.jpg&#8221; title_text=&#8221;James Butler&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>James Butler (1610-1688)<\/h4>\n<p>1\u00da Di\u00fac Ormond, 12\u00fa Iarla Ormond, KG agus Tiarna Leasionada\u00ed na h\u00c9ireann<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: deirtear gur le John Michael Wright \u00e9 (1617-94)<br \/>Rugadh s\u00e9 ar an 19\u00fa Dheireadh F\u00f3mhair 1610 ag Clerkenwell, Middlesex, mac Thomas Butler, b\u00edocunta Durlais agus Elizabeth Poyntz. I ndiaidh b\u00e1is luath a athair, d\u2019\u00e9irigh s\u00e9 ina choimirce r\u00edoga agus fuair s\u00e9 oideachas ag Lambeth Palace faoi sti\u00fair George Abbot, Ardeaspag Canterbury. In 1629, ph\u00f3s s\u00e9 a chol ceathrar, oidhre Elizabeth Preston, garin\u00edon Thomas, 10\u00fa Iarla Ormond. R\u00edoga\u00ed d\u00edlis, bh\u00ed Ormond ceaptha mar ardcheannasa\u00ed an airm in \u00c9irinn in 1641. D\u2019fhreastail s\u00e9 a th\u00e9arma a tr\u00ed mar Thiarna Leasionada\u00ed na h\u00c9ireann \u00f3 1648 go dt\u00ed 1650. I ndiaidh s\u00e1raithe lucht r\u00edoga\u00ed in \u00c9irinn, chuaigh Ormond i ndeora\u00edocht agus chaith s\u00e9 an chuid is m\u00f3 den tr\u00e9imhse idir 1649 agus 1660 thar lear, ag bogadh timpeall na hEorpa le c\u00fairt deora\u00edochta Sh\u00e9arlais II. I ndiaidh athshl\u00e1naithe na monarcachta i Sasana, bhronnadh teideal di\u00fac agus go leor poist arda d\u2019Ormond ag an r\u00ed bu\u00edoch. C\u00e9 gur bhain s\u00e9 leas as f\u00e1bhar an r\u00ed, bh\u00ed namhaid ag Ormond sa ch\u00fairt agus mar thoradh le bearta\u00edocht an Chomhcheilge, lena n-\u00e1ir\u00edtear figi\u00fair\u00ed cumhachtacha amhail Iarla Shaftesbury, di\u00falta\u00edodh an post mar Thiarna Leasionada\u00ed uaidh in 1669. Nuair a fuair s\u00e9 ard\u00fa c\u00e9ime mar di\u00fac i dtiarna\u00ed Sasanach in 1682, d\u2019fh\u00e1g Ormond \u00c9ire le c\u00f3na\u00ed i Sasana. Le linn a th\u00e9arma deiridh mar Thiarna Leasionada\u00ed (1677-85), d\u2019imir s\u00e9 r\u00f3l t\u00e1bhachtach i bplean\u00e1il agus buna\u00edocht Ospid\u00e9il R\u00edoga do shean-shaighdi\u00fair\u00ed ag Cill Mhaighneann, in aice le Baile \u00c1tha Cliath. Bh\u00ed tr\u00e9imhse tubaisteach le linn an deich mbliana deiridh d\u00e1 shaol: fuair gach tri\u00fair mhac agus a bhean ch\u00e9ile b\u00e1s. Fuair s\u00e9 b\u00e1s ina bhaile ag Kingston Lacy in Dorset agus cuireadh \u00e9 in Westminster Abbey.<br \/>Ag caitheamh r\u00f3ba\u00ed gairt\u00e9ir agus fleasc oifige Thiarna Mhaor an T\u00ed ina l\u00e1mh deise, seasann Ormond ar chairp\u00e9ad Peirseach. Ar bhealach \u00e9igin, n\u00edl an \u00edomh\u00e1 chomh foirmi\u00fail c\u00e9anna le oibreacha roimhe seo ag Lely. Sa phortr\u00e1id seo, l\u00e9ir\u00edtear ormond le ceann seanfhir, is deacair \u00e9 a aithint agus n\u00edl s\u00e9 cos\u00fail leis an gceann in \u00fas\u00e1id ag Lely n\u00f3 eala\u00edont\u00f3ir\u00ed eile amhail Kneller, a bhfuil an di\u00fac p\u00e9inte\u00e1ilte acu le linn a bhlianta d\u00e9anacha. Portr\u00e1id a bhfuil inscr\u00edbhinn air den di\u00fac le ceann cos\u00fail i mbaili\u00fach\u00e1n Ospid\u00e9il R\u00edoga Chill Mhaighneann. Feictear c\u00f3ire\u00e1il cos\u00fail i bportr\u00e1id gairt\u00e9ir an Di\u00fac Buckingham ag Wright, p\u00e9inte\u00e1ilte i Londain in 1669 le br\u00edst\u00ed rib\u00edn agus t\u00e1 cairp\u00e9ad Peirseach ann chomh maith.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Elizabeth-Poyntz.jpg&#8221; title_text=&#8221;Elizabeth Poyntz&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Elizabeth Poyntz (1588-1673)<\/h4>\n<p>(Helen) Bantiarna Durlais<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: John Michael Wright (1617-94)<br \/>In\u00edon Sir John Poyntz of Iron Acton, Gloucestershire, ph\u00f3s s\u00ed Thomas Butler, B\u00edocunta Durlais, roimh 1610. Roimh an bp\u00f3sadh sin, bh\u00ed ceathrar in\u00edon agus tri\u00fair mhac aici, ceann d\u00f3ibh an 1\u00fa Di\u00fac Ormonde. Bh\u00ed s\u00ed ina baintreach in 1619 agus ph\u00f3s s\u00ed Captaen George Mathew of rady, Llandaff agus Durlas in 1620. D\u2019fhan Bantiarna Durlais ina Caitliceach tiomanta ar feadh a saoil agus d\u2019\u00e9irigh a hin\u00edon Frances Mathew ina bhean rialta Beinidicteach. Thug Wentworth cur s\u00edos uirthi mar \u2018bhean ciallmhar spreagtha\u2019. Le linn tr\u00e9imhse Cromwell, bh\u00ed a heast\u00e1t 4,000 acra i dTiobrad \u00c1rann, lena n-\u00e1ir\u00edtear Caisle\u00e1n Durlais, t\u00f3gtha ar l\u00e1imh, agus is ar \u00e9igean go raibh s\u00ed seolta go Connacht. Bh\u00ed a talaimh athshl\u00e1naithe nuair fuair S\u00e9arlas II an cor\u00f3in ar\u00eds. Fuair s\u00ed b\u00e1s i nDurlas idir an 8\u00fa agus 27\u00fa Bealtaine 1673.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Elizabeth-Preston-e1624355334450.jpg&#8221; title_text=&#8221;Elizabeth Preston&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;400px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Elizabeth Preston (1615-1684)<\/h4>\n<p>Banbhar\u00fan Dingwall, Cuntaois Ormond, Bandi\u00fac Ormond n\u00edos d\u00e9ana\u00ed<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: deirtear gur le David des Granges \u00e9 (c. 1610-71\/2)<br \/>Rugadh s\u00ed ar an 25\u00fa I\u00fail 1615, in\u00edon Richard Preston, Bar\u00fan Dingwall, Iarla Desmond agus a bhean ch\u00e9ile Elizabeth Butler, in\u00edon amh\u00e1in agus oidhre Thomas Butler, 10\u00fa Iarla Ormond. Nuair a fuair a tuismitheoir\u00ed b\u00e1s in 1628, d\u2019\u00e9irigh s\u00ed ina maor r\u00edoga agus bronnadh cearta a p\u00f3sta d\u2019Iarla na hOllainne, a dh\u00edol ar \u00a315,000 \u00e9. Ph\u00f3s s\u00ed a col ceathrar James Butler, B\u00edocunta Durlais, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed 1\u00fa Di\u00fac Ormond in 1629, ag tabhairt teidil agus maoine Ormond le ch\u00e9ile ar\u00eds. Bh\u00ed ochtar mac agus beirt in\u00edon acu ach n\u00edor th\u00e1inig ach tri\u00fair acu sl\u00e1n: Thomas, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Iarla Ossory, Richard, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed 1\u00fa Iarla Arran agus John, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Iarla Gowran. Bh\u00ed beirt in\u00edon acu: Mary, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Bandi\u00fac Devonshire agus Elizabeth, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Cuntaois Chesterfield. Chaith Bantiarna Ormond tr\u00e9imhse gearr i ndeora\u00edocht lena fear c\u00e9ile agus teaghlach sa Fhrainc le linn na 1640id\u00ed luatha. D\u2019fhill s\u00ed c\u00fapla bliana n\u00edos d\u00e9ana\u00ed, i ndiaidh idirbhearta\u00edochta\u00ed rath\u00fala le parlaimint Cromwell, go dt\u00ed a teach sa D\u00fan M\u00f3r, Co. Chill Chainnigh. Bh\u00ed ardmheas uirthi sa Ch\u00fairt agus bh\u00ed s\u00ed mar mh\u00e1thair bhaist\u00ed le Banphrionsa Mary, n\u00edos d\u00e9ana\u00ed Banr\u00edon Mary. Nuair a chuaigh Ormond ar scor go Sasana in 1682, chuaigh an bandi\u00fac leis agus chuir siad f\u00fathu ag Kingston House (Kingston Lacy), Dorset. Fuair s\u00ed b\u00e1s dh\u00e1 bhliana n\u00edos d\u00e9ana\u00ed ag a dteach cathrach, Ormonde House, in St. James\u2019s Square, Londain. Ph\u00e9inte\u00e1il Sir Peter Lely an bandi\u00fac ach n\u00edor aims\u00edodh aon phortr\u00e1id di ag an eala\u00edont\u00f3ir. T\u00e1 taifead ann freisin ar phortr\u00e1id di i bhfardail Ormonde na seacht\u00fa haoise d\u00e9ag.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_4,1_4,1_4,1_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_3,1_3,1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Before-the-hunt.jpg&#8221; title_text=&#8221;Roimh an T\u00f3ra\u00edocht&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; height=&#8221;300px&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Roimh an T\u00f3ra\u00edocht<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: deirtear gur leant\u00f3ir Dirck Maes a rinne \u00e9 (1656-1717)<br \/>Gr\u00fapa figi\u00fair\u00ed ag ullmh\u00fa i gcomhair t\u00f3ra\u00edochta, suite i dt\u00edrdhreach le geata cloiche clasaiceach agus foirgnimh taobh thiar. T\u00e1 gloine ag an marcach, chomh maith leis an bhfigi\u00far firinscneach ag seasamh taobh le capall a chomr\u00e1daithe. T\u00e1 go leor gn\u00e9ithe sa t\u00edrdhreach seo &#8211; capaill, figi\u00fair\u00ed ag ullmh\u00fa i gcomhair t\u00f3ra\u00edochta, in aghaidh c\u00falra le gn\u00e9ithe ailtireachta &#8211; iond\u00fail i saothar Mae.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Elizabeth-Butler-Chesterfield.jpg&#8221; title_text=&#8221;Elizabeth Butler Chesterfield&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Elizabeth Butler (1640-1665)<\/h4>\n<p>Cuntaois Chesterfield<br \/>Eala\u00edont\u00f3ir: sti\u00faide\u00f3 Sir Peter Lely (1618-90)<br \/>Dara hin\u00edon le Di\u00fac agus Bandi\u00fac Ormond, ph\u00f3s s\u00ed in 1660 mar dara bhean ch\u00e9ile le Philip Stanhope, 2\u00fa Iarla Chesterfield. Rinneadh cur s\u00edos uirthi mar \u2018ceann de na mn\u00e1 is cine\u00e1lta ar domhain\u2019. N\u00ed raibh an p\u00f3sadh sona. D\u00e9anann a m\u00e1thair, an Bandi\u00fac, tr\u00e1cht i litir \u00f3 mh\u00ed na Samhna 1662 go bhfuil s\u00ed \u2018tinn agus tr\u00ed ch\u00e9ile i ngeall ar mh\u00edshonas m\u2019in\u00edon\u2019.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_3&#8243; _builder_version=&#8221;4.9.7&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/kilkennycastle.ie\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Rocky-Italianate.jpg&#8221; title_text=&#8221;T\u00edrdhreach cloiche sa st\u00edl Iod\u00e1lach&#8221; _builder_version=&#8221;4.14.2&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; border_radii=&#8221;on|10px|10px|10px|10px&#8221; box_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.12.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>T\u00edrdhreach cloiche sa st\u00edl Iod\u00e1lach<\/h4>\n<p>Eala\u00edont\u00f3ir: i st\u00edl Pandolfo Reschi (1643-99)<br \/>Sa tulra t\u00e1 t\u00edrdhreach cloiche le figi\u00fair\u00ed, agus capaill \u00e1 bhfoth\u00fa ar chl\u00e9. Sreabhann cain\u00e9al uisce sl\u00e9ibhte thar clocha. Taobh thiar, feictear t\u00edrdhreach le foirgnimh a oscla\u00edonn amach i radharc sl\u00e9ibhti\u00fail.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Baili\u00fach\u00e1n Phicti\u00far Ormonde Baineann sc\u00e9al bhaili\u00fach\u00e1n picti\u00fair Ormonde le sc\u00e9al ceannach\u00e1in agus d\u00edolach\u00e1in, baili\u00fach\u00e1in agus scaipthe, ar feadh ceithre ch\u00e9ad bliain. I go leor beala\u00ed, l\u00e9irigh rath\u00fanais an bhaili\u00fach\u00e1in picti\u00fair [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"class_list":["post-12560","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/users\/14"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12560"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12560\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.kilkennycastle.ie\/ga\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}